Loading...

Transport Linz Zalau


Linz Zalau
Sumar ruta
Plecare: Linz (Austria)
Sosire: Zalau (Romania)

Info Biletetransport.ro: +40724724727 intre orele 8:00 si 23:00

Biletetransport.ro efectueaza transport de persoane in peste 400 de destinatii cu autocar si microbuz  8+1 locuri. Transportul se efectueaza in cele mai bune conditii, cu masini dotate cu sisteme de confort si siguranta de ultima generatie. Deasemenea transportul de persoane are tot timpul 2 soferi profesionisti si amabili in orice moment. In pretul calatoriei este inclus: o geanta de mana si un bagaj de 40 kg precum si o masa calda gratuita in Ungaria din partea firmei.

Grupurile de persoane care calatoresc pe traseul Linz – Zalau beneficiaza de reduceri importante, copiii intre  2 si 10 ani au 20 {627660645d346ac6d2a7911a218f2340c0523dc82c4d390c1057e7c2a2bd6273} reducere din pretul biletului intreg, iar la 8 calatorii efectuate  cu noi, cea dea 9 este gratuita.

Transport persoane Linz – Zalau cu plecare zilnica..

Transport persoane Zalau – Linz cu plecare zilnica.

Transport persoane Linz – Zalau cu plecare zilnica.

Transport persoane Zalau – Linz cu plecare zilnica..

Informatii si rezervari:
Oras: Linz
mobil/fix:  +40724724727
email: office@biletetransport.ro

Destinatii populare din Romania :

Brasov-543x360

Brasov

Historic Saxon city known for the baroque architecture of Council Square & the Gothic Black Church.

Sibiu-543x360

Sibiu

Romanian city in Transylvania, known for its Council Tower, Brukenthal Palace & Passage of Steps.

Cluj-Napoca (1)

Cluj-Napoca

Unofficial capital of Transylvania with Hungarian & Saxon-era landmarks like St. Michael’s Church.

Timisoara-543x360

Timisoara

Romanian city, with Memorial Museum of the 1989 Revolution & Metropolitan Cathedral.

Informatii utile despre Zalau

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidență dovezi ale existenței umane în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă.[1] Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului,[2] de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum.

După cucerirea Daciei de către Traian , granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est și sud-est se află fortificațiile romane de graniță, turnuri, ziduri, șanțuri și mâluri de apărare.[1]

Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău apare în Gesta Hungarorum,[3] numită și Cronica lui Anonymus – notar la curtea regelui Béla al IV-lea al Ungariei – lucrare definitivată între anii 1200 și 1230. Zalăul există ca așezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1220 sub numele de villa Ziloc.[1] După năvălirile tătare și pustiirea orașului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea și este menținut sub această administrație până în anul 1542, când intră în componența Principatului Transilvaniei.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei, declară Zalăul pentru prima dată oras-târg, oppidum Zilah,[4] privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului, acordând dreptul de comerț liber cu toată țara și oferindu-i independență economică.[5] La sfârșitul secolului al XVI-lea orașul aparținea Transilvaniei și avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleși, dintre care unul era primar. Pe lângă aceștia, mai funcționau un notar, un arhivar și un casier.

Alte praguri importante în dezvoltarea localității se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ștefan Báthory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orașul cunoaște o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de proveniență apuseană, în detrimentul celor autohtone.[1] Odată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor.[5] O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI–XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine , în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Național Silvania.[5]

Până în 1848 Zalăul s-a bucurat de privilegii și autonomie. După evenimentele acelui an, Zalăul și-a pierdut autonomia și independența. În 1876 a avut loc o nouă împărțire administrativ-teritorială a Transilvaniei, în urma căreia, comitatele Crasna și Solnocul de Mijloc s-au unit și au format împreună fostul județ Sălaj, iar Zalăul era reședință de județ.[6]

În anul 1950 Zalăul face parte din regiunea Cluj, având statutul de raion. După o nouă împărțire administrativ-teritorială, în 1968, Zalăul a devenit capitala județului Sălaj, iar în 1979 dobândește rangul de municipiu.[6]